Comunicać stampa | 21.06.2006 | 12:07

Esposizion "artistes ladines" dal 23/06 - 06/08/2006

Esposizion “Arttistes ladines” tl Museum Ladin Ciastel de Tor a San martin de Tor

L Museum Ladin Ciastel de Tor mët a jì na mostra dal titul “artistes ladines” N vënderdi ai 23 de juni dala 18.00 uniral fata la vernissaja n presënza dl Assessur ala Cultura Ladina dut. Florian Mussner y dla dut.a Berta Linter direturia de Ripartiziun dla Cultura tudëscia.

Pra la mostra mët ora artistes che vif y lëura tla valedes ladines, ma nce chëles che à na descendënza ladina y che abitea al didancuei ora de nosta valedes. La mostra ie l frut de cunlaurazion cun l Südtiroler Künstlerbund che n ucajion di 60 ani dala fundazion dla lia criva na luegia da mëter ora lëures de si mëmbri, nsci iel unì a s’l dé de lië adum l tema che l Museum Ladin lëura ora chëst’ann y plu avisa chël dl’ëila, y l’esigënzes dl Künstlerbund te un n proiet.

Che mët ora iel donca 5 artistes, ëiles che se dà ju cun esprescions desferëntes: dala pituta ala scultura, dal istazion al film.

Plu avisa mët ora:

Thea Blaas, diplomeda al Accademia delle Belle Arti di Brera a Milan y nsenianta tla Scola d’Ert de Urtijëi. La Blaas se dà ju particularmënter cun l’ert conzetuela, cun istalazions y sperimentea cun plu materiai, cun la lerch ti selfs y cun la lum.

Monika Costabiei, diplomeda al Accademia delle Belle Arti de Unieja, se à spezialisà tl ciamp dla pitura ilujionista y presënta  lëures che ie n conglomerat de plu sortes de chedri che à da n fé cun la vita, l mond da dedora, la persones y i raporc danter chëstes.

Margareth Mair Daurù, diplomeda tla Scola d’ert de Urtijëi à fat na furmazion tl ciamp dla scultura y grafica. Eila prejënta lëures de ghips, bront y dessënies. Si lingaz artistich se refej n pert plutosc al cubism y n pert al astrazion.

  Mili Schmalzl, che à mo laurà pra chësc proiet nchin a puec dis dan si mort, á tëut su la moderne  tres studi fac a Milan. Tla mostra saral da udëi composizions astrates cun sperimentazions de formes y culëures.

Martina Stuffer Tahran, à stlut ju si studi al Accademia de viena. Eila presënta films ora di ani 60. y 70. I lëures da inant na perzezion y n’acurdeda dla cosses aldò dla teoria dl caos y evochea te chël che cëla na iritazion tres autri chedri y tres sons.