Novitês

Giaurida la 3ª Trienala Ladina – Kathrin Partelli vënc l Pest “Richard Agreiter”

Ala prejënza de n gran publich iel unì giaurì ufizialmënter n venerdì ai 23 de lugio dala 18.00 i doi cuncorsc artistichs prinzipei dl Museum Ladin Ciastel de Tor per l ann 2010.

I davagnadus di concursc
I davagnadus di concursc

I unëures de cësa ie unì fac dal presidënt y dal diretëur dl Museum, Heinrich Huber y Stefan Planker, che à auzà ora la mpurtanza dl’atività museala per duta la Ladinia. Mpurtanta y de gran senificat nce la prejënza de bona pert dl mond dla cultura y dl’ert ladina. L mond artistich ladin à inò n iede sotrissà si gran pëis y cualità tl panorama artistich sudtirolej y nia me. I doi cuncorsc Trienala Ladina y Pest artistich de scultura “Richard Agreiter” vën purtei ora uni trëi ani.

Uni trëi ani dedichea l Museum Ladin na mostra a duc i artisc ladins: dai 23 de lugio nchina ai 31 de utober iel da udëi tla sales de esposizion i lëures dla 3ª Trienala Ladina. Al cuncors dal tema „Tl museum per comuniché...“ ova tëut pert 36 artisc de duta la valedes ladines dla Dolomites, dl Friul y di Grijons y la giuria internaziunela ova cris ora chisc 6 artisc: Romana Prinoth de Sëlva, Ester Schena di Grijons (Svizera), Barbara Tavella da La Val, Veronica Zanoner de Moena, Peter Demetz de Urtijëi y Claus Vittur da La Ila. L curatëur d’ert polach Adam Budak (curadëur tl Landesmuseum Joanneum a Graz, tl’Austria) à svilupà l cunzet „Mirrored Stories“, stories spiedledes, per mëter ora i lëures di sies artisc, che n pert ie unì fac su ncëria propi per la Trienala. Da udëi iel operes d’ert de deplù spartes, dala pitures ala scultures, dai dessënies ala fotografia, n linea cun la filosofia dl cuncors nstëss.

Granda fova la “suspence” per l segondo cuncors prejentà te chësta ucajion, l Pest artistich de scultura Richard Agreiter. Sce per la Trienala Ladina cunescioven bel i inuemes di artisc seleziunei, po ie unì nunzià l inuem dl vencedëur de chësc pest permò n ucajion dla giaurida. 53 artisc dl Tirol storich (Tirol dl Nord, dl Sud, dl Est y valedes dolomitiches) ova fat pea y l pest de 10.000 Euro ti ie jit a Kathrin Partelli de Bulsan. Tl Museum iel sën da udëi si pez laurà tl lën che ie na streda amez ite danter scultura y nstalazion y raprejënta formes desferëntes da mëter n relazion cun la cuntreda dolomitica. Kathrin Partelli à pudù pië do l recunescimënt dal artist Richard Agreiter nstëss, che à prejenzià ala zeremonia. L scultëur y prufessëur Richard Agreiter ie fi de genitores da Calfosch y San Martin che fova mucei tl Böhmen y po a Steinberg am Rofan tl Tirol ntan l tëmp dla Opzion. Agreiter vif y lëura ncueicundì tl Tirol dl Nord tl Austria. Te si testamënt àl destinà duta si opera artistica al Museum Ladin, sciche esprescion dl sentimënt de purtenienza a si ravises ladines.

L Presidënt dla Jonta de Südtirol Luis Durnwalder à te si paroles de salut auzà ora la mpurtanza de avëi n pont de ancunteda de duc i artisc ladins, na luegia per nteressei y per l dialogh. La cultura ie n mesum per cunlië la persones, l ie unfat sce i vën da raions desferënc, da valedes spartides, te chësc cajo dala provinzies de Bulsan, de Trënt y de Belun. La Trienala ie bona de ji sëura la sëides ora y tré pea nce artisc ladins dl Friul y di Grijons“.

L liam danter l mond artistich ladin y l Tirol ie ntan la giaurida nce unì sotrissà dala assessëura ala cultura dl Tirol dl Nord (Austria) Beate Palfrader. „ Zënza i Ladins fossa l Tirol puere de scultura, i Ladins ie davierc al mond y l pest Richard Agreiter sustën chësc pensier”. Palfrader ie jita mo plu sot te si analisa culturela y soziela auzan ora coche i ladins ebe da for abù na gran mpurtanza storica danter la cultura tudëscia y taliana, fajan, nsci Palfrader, mpue da plumac. I Ladins ie n’antitesa storica ai nazionalismesc y ai estremismesc, na testemunianza che l mond ne possa nia unì spartì da sëides naziunalistiches, ajache la ravises cultureles ie plu stersces.

L diretëur dl Museum Stefan Planker à ulù lecurdè la mpurtanza dla Trienala Ladina y dl Pest de scultura Richard Agreiter. “L se trata de manifestazions cultureles che stluj ite dut l mond ladin, esprescion dla gran cualità de nosc artisc che possa se lascè udëi ndlonch y se muserè a duc i livei. Cun plajëi pudons cunstatè che i artisc che se à fat udëi tl Museum Ladin à daniëura nce fat n percors positiv y de suzes, arjunjan cunsciderazion tl mond dl’ert” nscila l diretëur Planker.

La giuria de livel internaziunel che à valutà i lëures:

per l cuncors 3ª Trienala Ladina fova metuda adum da:Guido Molinari (prufessëur tl’Accademia a Unieja), Ludovico Pratesi (diretëur Centro Arti Visive a Pesaro), Letizia Ragaglia (diretëura dl Museion a Bulsan), Adam Budak (curadëur dl Joanneum a Graz) y Stefan Planker (diretëur dl Museum Ladin)

la giuria dl 2°Pest artistich de scultura Richard Agreiter fova:Guido Molinari (prufessëur tl’Accademia a Unieja), Ludovico Pratesi (diretëur Centro Arti Visive a Pesaro), Letizia Ragaglia (diretëura dl Museion a Bulsan), Adam Budak (curadëur dl Joanneum a Graz) y Günther Moschig (curadëur d’ert a Kitzbühl).