Le museum
Tl cör de nostes munts vîrel i Ladins dles Dolomites, plü de 30.000 porsones, che à n'identité caraterisada da dui elemënc de gran importanza: so lingaz particolar, che va zoruch al latin vulgar, y laprò la contrada da munt dër singolara, amesa les Alpes dl süd.
Ma por mirìt dles condiziuns particolares de chësta contrada da munt à chësc lingaz - le plü vedl dla regiun, strënt ìte danter le raiun de lingaz y cultura talian
y todësch - podü se mantignì vi cina al dedaincö. Da passè tres le Museum Ladin pòn incuntè n valgönes zircostanzes particolares fòra dla storia y dl tëmp da sëgn di Ladins dles Dolomites; al vëgn fat löm söi influsc dezisifs che i avenimënc suraregionai à albü tla vita de chësta popolaziun y nosc edl vëgn condüt söla corelaziun danter formes de contrada y manieres de vire.
Storia dl ćiastel
Incër le 1230 él ministeriai di vëscui de Porsenù che fej sö na tor d'abitaziun a trëi alzades. Chësta vëgn documentada por le pröm iade tl 1290 sciöche "turris in Geder" (= "tor tla chedra = tla quadra") y rapresentëia le punt zentral dla Signoria de Tor. Cina l'ann 1331 manajëia i signurs de Rodank-Schöneck chësc feud di vëscui de Porsenù. Ti agn che vëgn làscion fà sö n mür de defenüda cun n punt de verda y n'abitaziun nöia (palaz) plülere picera. La tor, cun l'injunta de döes alzades, devënta n ciâlt dala blâ. L'ann 1426 sotmët le vësco Berthold la Signoria diretamënter al'aministraziun dl vësco y inciaria funzionars sciöche aministradus y vicars.
Dô l'ann 1580 röiel d'atres perts frabicades laprò: le palaz romanich vëgn ingrandì y ciafa la forma dl dedaincö; al mür de cënta ti vëgnel ajuntè döes tors torones. Tla secunda pert dl 17ejim secul vëgnel fat pormez le tòch da abité de nord-vest. Dô che i vëscui à pordü la sovranité sön la Signoria de Tor, él paurs che cumpra le ćiastel tl 1803. Sü descendënc vir laìte cina che la costruziun devënta n museum.
