Novités
Ai 20 de auril dala 18.00, giaurida dla mostra de Egon Moroder Rusina
Program:
Paroles de salut
› Dut. Bruno Hosp, Presidënt di Museums provinziei de Südtirol
› Dut. Florian Mussner, Assessëur ala Cultura Ladina
› Dut. Rudi Gamper, Ex Coordinadëur Respunsabl dl Sender Bozen dla RAI
› Ntroduzion curta sun la mostra dla storica d’ert dut.a Margit Strobl
› Salut dl artist Egon Moroder Rusina
› Mujiga cun: Patrizia Rifesser, Judith Piccolruaz
„Samsara – Niflheim“ (Cumbinazion de culëures 1)
„Samsara“ ie na nuzion dl indian vedl dl’India y uel dì „migrazion d’anes“. L ie l viac che anes fej da una na criatura al’autra. Aldò de „Jagnavalkya“ (figura mitica di Bramans) „... nscila nce chëst’ ana, do che la à scassà ju l corp y lascià jì l nia se nsavëi, se frabichela su n’autra criatura nueva, scialdi plu bela ...“ La parola tudëscia „Seele“ vën ca dal vedl tudësch aut „Sela“ che uel dì tan che „dl lech“ („vom See“), ulache n jagova l’anes dan che les nascësse. Aldò dla nmaginazion di vedli Germans stajova l’anes di mo nia nasciui y di morc tl lech. N luech dl chiet. N luech che ti cunzed a chëi n vita de sentì nchin tl plu sot na lerch zënza fin y l spirt uriginel zënza forma. L’ana va ncantëur tla lerch ueta zënza fin sciche na lum muciadiva tl scur per arjonjer chël che manejea dut zënza se muever, zënza forma y ora dl tëmp. Te mi nrescida de culëures ne me nteressea nia una o l’autra criatura dl pruzes de rencarnazion, ma la lerch desgruja y ueta, te chëla che l’anes va ncantëur. Dit n curt l „NIA“. Na stazion dla ferates. Tla stazion dla ferates aspieten. Pensan do, ruven ca da n mond cunesciù, y pensan do van de viers de n mond scunesciù. La stazion dla ferates nstëssa ie, nce sce da culëures, busienta y si vester virtuela, nia tlo: l „NIA“. Ie me sënte de vester tla stazion y de aspité. Duta la cosses ntëurite me sà d’aricé. Monce la lum ulëssi scurenté. Ie ne ti dé degun pëis al ciel, no al infiern y nianca no al’anes eternes. Sun cie pudëssen pa pona mo avëi la sëuravënta? Sun l „NIA“. Ciuldì muessel pa a uni maniera mo vester n auter mond, n’autra criatura y vita do nosta mort? La va pu dut ntëur mpo mé de cumparizions liedes adum. L „NIA“ ie mé mesun ntënder tres ntuizion y se l lascian jì ite nchin tl plu sot. Y dl „NIA“ iel mé mesun se rënder cont tres l „chiet“. Nëus persones son iust al didancuei unides liedes al mond dla forma y dl’abundanza y plu che nëus se tacon al mond dla forma, manco che recunescion la mpurtanza dl chiet. L mond dla forma ie massa adaut per nes pudëi archité ju dedite. Chiet dedora, chiet dedite; y nëus arsion tl „NIA“ defin. Chiet y lerch ie dut un. I ie la mere creativa zënza fin dl ntier. „Niflheim“ (mond dl nibl) ie tl mit di Germans dl nord l rëni dla mort nfagutà ite dal nibl che tol su i morc. L ie l ncësa dl’anes. Mbën, inò na nmaginazion dl „NIA“. N ne vëij y n ne recunësc nia. Dut se desfej tl nibl; l ne ie deguna realtà. Degun corp, degun viers, degun aut y degun bas. Uni criatura sfanta tl danterëures brum-fosch dl vester y l resta mé plu urità. Povester nianca chëla no. Y nscila n réstel mpo mo una, plu avisa chëla urità che l ne n’ie deguna urità. Pian via da chësta cunscidrazion ti feji a mi chedri la „Gretchenfrage“ sce i ie vëira o mé na ilujion.
„Die gelbe Leere“ (Cumbinazion de culëures 2)
Sce la parola „caos“ va tl mit dla criazion tl grech vedl de reviers ala lerch ueta zënza fin y ala zopa uriginela zënza forma, pona pudëssi nce ie me nmaginé n culëur uriginel dla lerch ueta zënza fin y zënza forma. Ie sënte chësc culëur uriginel ghiel. N ghiel che ne tira no tl cuecenin y no tl verdejin. No n ghiel limon y no n ghiel d’or. N ghiel neutrel. No ciaut y no frëit. Zënza duel, zënza ueia, zënza amor y zënza sënn. Mé linëus, trasparënt, zënza corp, nia. D’autri culëures uriginei sciche cueciun y brum, descëida te nosta perzezion sentimënc y lecorc (sanch-tiera, ciel-mer). Ëi crieia cosses tla lerch ueta, nsci che cueciun y brum devënta culëures curpurei. Ëi nes dà la ilujion dla cosses y no la miola dla lerch. Ëi fej damat cun nëus per nes trapulé. Ëi adrova nchinamei nce l ghiel blot per mplenì su l spectrum di culëures y a chësta maniera nasc l’opera d’ert che ngiana. La burieda tres la fazion de n’opera d’ert che nes lascia mé viver la reprejentazion sciche realtà. Per chësta rejon ie l culëur uriginel ghiel per mi perzezion la idea dl „UET“. Ma sce l ghiel stramuda tres l junté pro de n’auter culëur de viers dl cuecenin (ciaut) o dl verdejin (frëit), fejel ch’la cërta fazion materiela y pierd depierpul l vester essenziel dla zopa uriginela zënza forma, chël uel dì dl „NIA“. L ie da desplajëi che te mi ultima mostra de culëures dl zitlus „Die gelbe Leere“ iel mo da spië chël svilup decadënt dl ghiel, coche l é descrit dessëura, a na maniera che l cunzet dl „NIA“ va perdù. Ie son mo perjunier de mi ueia dl depënjer fisich che cumbat anunji cun la ndesfideda de mi perzezion dl’ana. Ie sënte chësc „UET ghiel“, ma mi corp y mi fundamënt ne uel nia mé nsci scëmpl l lascé pro y se pera de contra. L nasc cumpromisc y la perzezion dl „NIA“ (ert) sfanta. Sun l „NIA“ ne n’iel nia mesun scrì n lëur de dutorat y nce no depënjer n cheder. Sun cie che ne se lascia nia udëi, ne dëssen nia fé dumandes. L fundamënt prova de fé zeche ora dl „NIA“; ma pernanche l ti va permez ti mucel bele ora dla man. L „NIA“ o l „UET“ ie mé mesun perzepì. Uniun ti dà ahta ala cosses tla lerch de na majon, ma chi ti dà pa nce ahta ala lerch nstëssa? Monce materia, aldò dla semea tocia, ie belau dl cënt per cënt metuda adum da lerch ueta. Budisc´ savova chësc bele da n 2.500 ani: „La miola de dut l vester ie l „UET“.“ Ie sënte l „UET“ ghiel. Chël uel dì „ghiel ie l „UET“ y l „UET“ ie ghiel“. Sce tole s´ën ca y nterpreteie sciche te mi lëur l ghiel che ne se lascia nia udëi, pona desdruji tl medem mumënt mi perzezion dl „UET“, chël uel dì mi relazion de viers dl „NIA“. Ie pa pona dut mi lëur per nia? Bonamënter. Ma avisa sciche n ie mé boni de udëi la lerch ueta tres cosses che sta decà, nscila adrovi ie l ghiel per recunëscer chël che ne se lascia nia udëi. Bel mpont sciche Buddha dijova: „Sce l ne fossa nia la ilujion, pona ne fossel nce deguna Iluminazion Spirtela“.
tesc' : Egon Moroder Rusina
Traduzion: dut.a Rut Bernardi