Turism y economia
I crëps sciöche culissa y arena dl sport
Storia dl turism dles Dolomites
Alpinisc, amanc dl'aria frëscia da d'isté, artisc y bohemiens: düc porta süa coriosité personala tl monn dla munt.
Incër le 1850, dô tröc dis ch'ai ê jüs a pé, röia alpinisc inglesc tles valades ladines. So travert: i gragn parëis de crëp y les pizes dles Dolomites. Dal 1870 inant él i coliamënc cun la ferata y i gragn hotì che tira adalerch ince turisc nobli, che - zënza fà massa fadia - po' gnì a se romëte tl'aria nëta de munt y tl spitaco dles inrosadöres. I abitanc dles valades dolomitiches é gonot a sorvisc di ghesc. Valgügn mët defata sö instësc infrastrotöres por dè alberch yi.i., y tratan la sajun da d'invern – plü o manco dal 1900 inant - ti insëgni ai turisc da se dè jö cun sorts nöies de sport. Dô le 1945 devënta le turism dles Dolomites le setur economich plü important dl raiun.
Les viles dla Val Badia
Na vedla forma d'insediamënt da paur
De pici insediamënc compac caraterisëia bele da secui la bassa Val Badia: les viles. Ares é somenades te na maniera uniforma fòra por les tëmples plü soredlades.
Te n tlima cröde y sön terac ri da laurè se basëia la vita di abitanc por secui alalungia sön na forma particolara d'organisaziun dla comunité y sön le mantegnimënt autonom. Insciö vëgn terac bugn y stlec partis sö te na maniera iüsta danter i lüsc, al nasc na bona baldanza danter agricoltöra y zidlamënt de tiers ; pastöres - ince sö alalt - y bosc vëgn en pert anuzà da düc deboriada.
Les vedles viles se desfarenziëia en maniera tlera dai lüsc singui, plü jogn y spezialisà sön le zidlamënt de tiers. Chisc ultims s'à svilupé impormò tratan le alt y le tert mediev, canche i signurs feudai porvâ da trà fòra dl raiun dolomitich le maiù nüz poscibl.
.jpg)
La strada del fiern
Pert de n sistem de produzion pre-industrial
I vëscoi da Persenon manejeia bele dal tert medioèv nca le miniere de fiern dinongia Col de Sânta Luzia. La vëna la no ven delegada a Col, ma la ven tramudada ulache i bosc i pò fornì ìte ai fourgn chël ciarbon che i n'à de bujen: come a Ciastel d'Andrac o a Valparola (Ru de Fujina). Jenc de le fameie da bacân i laóra come minadous ite per le galerie e pro i fourgn. Mplu i ven oghèi via ntel port de la vëna e ntel paricé prò l ciarbon. L fiern l ven lauré fòra ence pro n valgune fujine fate su damprò dai rus.